Pentru visători și iubitorii de povești

”Oamenii se împart în două categorii: cei visători, care aruncă monede în apă si cei realiști, care le scot din apă.”

Thomas Hobbes
f

Unul dintre cele mai frumoase daruri cu care ne naștem este capacitatea nemărginită de trăi în povești, de a le da viață personajelor și de a desena acțiunea în cele mai frumoase culori. Îmi plăcea să schimb de multe ori felul de a fi al personajelor, să-l fac pe Spân să nu mai fie așa rău, să-l conving pe Făt-Frumos să intervină mai devreme sau să o sfătuiesc pe Protagonistă să nu mai fie așa naivă și să aleagă o altă potecă.

30 de ani mai târziu, am ales să rămân aceeași visătoare pe timp de zi.

Iubesc să croșetez povești, scenarii și imagini ale oamenilor care poate nu sunt așa și-n realitate. Unii ar numi-o naivitate, poate disociere, însă atâta timp cât mă ține ancorată în binele meu, mie mi-e normalitate.

Partea mai urâtă e că după fiecare vis urmează momentul în care sună alarma, începi să te freci la ochi și vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă. O perspectivă care nu mai are nimic de-a face cu plăsmuirea ta asupra oamenilor și a acțiunilor ci cu adevărata lor natură.

Și-atunci te-ntrebi: Cine sunt de fapt personajele astea? Oare chiar așa sunt ele de fapt sau ai fost tu prea generos atunci când le-ai desenat? Și lucrurile de ce se petrec așa când tu ți le imaginai altfel?

Și uite așa, trezire după trezire, întrebare după întrebare, se ajunge la dezamăgire, care, la drept vorbind nu are de-a face cu ceilalți, ci cu tine.

Și atunci amintește-ți:

Tu ai ales creioanele.

Tu ai aruncat moneda în apă.

Tu ți-ai păstrat echilibrul până la un punct pe firul ăsta narativ până ai văzut că începe să se clatine.

Și ce faci atunci? Mai suferi, mai pufnești dar e important să știi că ai puterea nemărginită de a schimba rolurile și personajele ori de câte ori vrei.

Cu Spâni și Cosânzene, poveștile sunt ale mele și nu-mi doresc să mă rup prea curând de ele pentru că ar fi păcat să risipesc toți sacii plini de monede, de dorințe și de vise.

Dream on!

Leave a Comment