Despre EA, despre grație și inspirație

Pentru noi, EA e o sărbătoare în fiecare zi, dar, în fiecare an în apropierea zilei ei de naștere, ne tot întrebăm cum putem să o facem să se simtă specială. În aceast an m-am decis să-i scriu, chiar dacă abordarea poate părea egoistă deoarece nu fac decât să-mi exprim gratitudinea față de tot binele pe care l-a adus în viața noastră.

Hai să vă spun cum a început povestea noastră.

Eu pe Eva o cunosc încă din perioada studenției deoarece mi-a apărut de multe ori în vise. Recunosc că mă trezeam pe de o parte încântată de splendoarea inocentă cu părul inele, dar pe de altă parte speriată de ideea că aș putea fi mamă peste noapte. Chiar dacă aveam 20 și-un pic de ani, mă simțeam ca un copil și-mi venea greu să-mi imaginez că un copil poate să aibă grijă de un alt copil.

În ianuarie 2015 copilul-Denisa a aflat că va fi mamă și a reacționat exact ca o puștoaică speriată și supărată că i s-au luat jucăriile (timpul, libertatea, activitatea socială) dar habar nu avea câte daruri i s-au dat în loc.

După ce s-au mai liniștit conflictele de rol, am început să stau de vorbă cu Eva și să ne cunoaștem mai bine, chiar dacă ne știam deja de câțiva ani. Ca să-mi înțelegeți convingerea, știam încă de la primele ecografii că ”bobul de mazăre” era fetița mea cu părul inele. 

În 2015 am trăit cea mai bogată toamnă de până atunci, și, pe 24 septembrie ne-am văzut visul cu ochii: minunea noastră șatenă și crețulină. Orice părinte știe că emoția de atunci este greu de descris în cuvinte. Poate chiar imposibil. Nu ai cu ce să o compari, nu ai cum să te raportezi la asta, doar simți cum te înalți.

A trecut primul an, al doilea … și azi se fac 5 ani de când Eva nu contenește să ne surpindă, să ne îmbogățească și să ne ”crească”.

Azi mă uit în urmă și vreau să-i mulțumesc pentru grație, pentru inspirație și pentru:

  • toate serile în care ne-a descălțat de grijile de peste zi, ne-a primit în universul ei și ne-a îmbrăcat în liniște și-n zâmbet
  • simplitatea cu care ne învață să tratăm cele mai dificile situații și ne arată cât de ușor e să te ridici după o căzătură zdravănă, să sufli și să-ți treacă
  • puterea și ușurința cu care (ne) iartă orice și înlocuiește reproșurile cu o îmbrățișare și-un ”hai să ne-mpăcăm” hotărât
  • sinceritatea și spontaneitatea cu care ne îmbrățișează și ne spune ”te iubesc”, așa… pur și simplu, fără să fie condiționată de nimic
  • autenticitatea cu care își exprimă toate trăirile și modul în care ne spune, fără cuvinte, cât de bine e să-ți dai voie să fii și să te exprimi exact așa cum simți, prin hohote de râs dar și prin reprize de plâns
  • momentele în care ne face să înțelegem adevărata putere a lui ”Da” și ”Nu” și ne arătă că noi, adulții, nu putem controla orice și trebuie să acceptăm mai ușor când se poate ceva și când nu
  • modul în care ne ”trezește” și ne ancorează în aici și acum prin tradiționala ei replica ”Hei, sunteți atenți? Cu voi vorbesc! Ochișorii la mineeee!”

Lista de mulțumesc-uri e mult mai lungă de atât, dar, pe scurt, vreau să știe că în cei 5 ani a reușit cu gingășie și eleganță să scoată binele din noi, și mai mult de atât, ne-a ajutat să fim.

La mulți ani, copil iubit! Să-ți urmezi mereu inima și să te lași să fii exact așa cum ești tu și cum ne înveți și pe noi!

15 Comments

  1. La mulți ani! Să fie sănătoasă, voioasă și fericită alături de noi, părinți alintați de soartă pentru că avem în viața noastră o minunăție de fată, care reușește să ne facă fiecare zi mai frumoasă cu gingășia și bunătatea ei, așa cum bunul Dumnezeu a inzestrat-o! :*

Leave a Comment